Opinia Enoriasilor şi Biserica

CE GÂNDESC ENORIAŞII DE RÂND.

„Cum s-a putut întâmpla aşa ceva?”
”Pastorul cutare este aşa un om evlavios!”
„Cu siguranţă că ea l-a sedus.”
„Se poate ca ea să-l fi dat în judecată pentru bani?”

Acestea sunt câteva din comentariile pe care le auzi atunci când ştiri despre comportamentul pastoral inadecvat ajung la urechile comunităţii. Membrii bisericii, ca întreg, sunt în general şocaţi şi nu pot înţelege cum de s-a putut întâmpla aşa ceva. Neîncrederea abundă, la fel şi bârfa. Din nefericire, aceste răspunsuri automate sunt rareori comfortante pentru cineva, în special pentru victimă. Iar atunci când comunitatea aşează vina pentru comportamentul pastoral inadecvat asupra victimei, aceasta devine victimă pentru a doua oară.

Este important pentru comunitate să iubească şi să sprijinească atât victima şi familia acesteia, cât şi pastorul şi familia lui. Dragostea şi sprijinul nu înseamnă să fii orb la cele întâmplate, lăsând pastorul să-şi facă slujba în continuare ca şi când nimic nu s-ar fi întâmplat sau să dai la o parte consecinţele păcatului pastorului svârşit înaintea lui Dumnezeu, a victimei, a familiei sale şi a comunităţii. Dragostea—dragostea adevărată—caută bunăstarea veşnică mai presus de fuga temporară faţă de consecinţe şi de răspundere.

CARE AR TREBUI SĂ FIE REACŢIA FAŢĂ DE VICTIMĂ?

Ea are nevoie de dragostea, mila şi grija ta autentică cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Ascultă, ascultă şi iar ascultă. Ea are nevoie de înţelegerea şi compasiunea ta, chiar dacă tu nici măcar nu poţi să înţelegi cum de s-a putut întâmpla aşa ceva. Fă-o să ştie că o crezi pe cuvânt şi că te vei ruga pentru ea. Păstrează convorbirile voastre confidenţiale. Încrederea ei a fost deja trădată de către pastor, nu o trăda din nou. Pe cât de important este să ştii ce să spui şi ce să faci, pe atât de important este să ştii ce să nu spui şi ce să nu faci.

EVITĂ SĂ SPUI SAU SA FACI LUCRURI DE GENUL:

• „Ar fi trebuit să-ţi dai seama ce urmăreşte.”
• „Cum de ai putut fi aşa de prostuţă?”
• „N-ar fi trebuit să te îmbraci în felul ăsta.”
• „Pur şi simplu nu eşti în stare să ierţi.”
• Să spui că victima este rea pentru că povesteşte oamenilor despre abuzul suferit.
• Să-i spui victimei să nu mai vorbească.
• Să acuzi victima de ură, gelozie, răzbunare sau că vrea să distrugă biserica.

Multe victime au mai experimentat abuz în trecut sau alt gen de traumă în vieţile lor. Aceste lucruri pot afecta judecata lor în diferite aspecte (îmbrăcăminte, caracterul şi intenţiile altora). Abuzul nu are nimic de a face cu inteligenţa. The Hope of Survivors a ajutat victime din toate clasele sociale incluzând terapişti licenţiaţi, asistente etc. Inteligenţa, cunoştinţa, educaţia—sau lipsa lor—nu sunt indicii în ceea ce priveşte vulnerabilitatea faţă de abuz. Iniţial, cea care face ca cineva să fie vulnerabil este starea emoţională.

Câteodată, când nu se poate ajunge la împăcare în cadrul bisericii, cazurile de abuz sunt duse în faţa instanţei. Aminteşte-ţi, dacă se ajunge aici, mai mult ca sigur că acest lucru nu oglindeşte dorinţa iniţială a victimei, ci singura variantă viabilă după ce încercarea de rezolvare a problemei prin biserica pe care o iubeşte a eşuat. Dacă se întâmplă acest lucru, aduceţi-vă aminte că lucrul cel mai important nu este decizia curţii judecătoreşti asupra cazului. Cele mai multe cazuri sunt rezolvate în afara instanţei, şi chiar dacă acesta ajunge în instanţă, verdictul nu reflectă neapărat nevinovăţia sau vina abuzatorului. Preocuparea principală ar trebui să fie mereu salvarea veşnică atât a victimei cât şi a agresorului.

Membrii bisericii înşişi vor trebui să înveţe să facă faţă durerii şi presiunii provocate de păcatul pastorului. Şi ei au fost trădaţi şi înşelaţi de către pastor. Va fi nevoie de timp pentru vindecare în grupul de credincioşi. Unii pot fi atât de dezorientaţi de ceea ce a făcut pastorul încât s-ar putea chiar să părăsească biserica—sau să-I întoarcă spatele lui Dumnezeu—pentru totdeauna. Consecinţele trădării de către pastor a încrederii sfinte ce i-a fost acordată pot fi multe, afectând nu numai biserica locală ci şi comunitatea în care a trăit.

Bisericile care experimentează abuz sexual venit din partea pastorului vor avea de întâmpinat multe dificultăţi. Vor fi unii care îl vor susţine pe pastor şi care vor vrea să-l păstreze în acea poziţie. Alţii vor susţine victima. Ceea ce într-adevăr contează este să fie urmată voinţa lui Dumnezeu în această problemă, şi acest lucru poate avea loc cu adevărat numai dacă este aplicată învăţătura din Cuvântul lui Dumnezeu. Biblia susţine foarte clar că urmările păcatului unui lider religios sunt foarte serioase şi grave. Un pastor care suferă o cădere morală a dovedit că nu este potrivit să stea ca reprezentant al lui Hristos în faţa oamenilor. Pentru binele lui veşnic, are nevoie să coboare sau să fie dat la o parte pentru a se putea concentra asupra restabilirii unei relaţii mântuitoare cu Isus Hristos.

ChurchCUM DE S-A ÎNTÂMPLAT AŞA CEVA?

În timpul unei şedinţe de consiliere sau când lucrează împreună, pastorul poate începe prin a-şi împărtăşi simţămintele faţă de o femeie, uneori denaturând cu subtilitate Scriptura pentru a încuraja sau a justifica un comportament personal greşit creând probleme în căsnicia ei.

CUM AM FI PUTUT SĂ ŞTIM?

Nimeni nu poate cunoaşte cu adevărat gândurile şi inima altei persoane, dar de obicei există anumite indicii în viaţa unui pastor care dovedesc că ceva nu este în regulă. Pe deasupra el poate fi deosebit de prietenos, dar prezintă o tendinţă spre flirt. Probabil că este manipulativ sau controlator ceea ce dovedeşte o concentrare asupra lui însuşi şi care poate duce la un abuz de putere. Poate că adrezează comentarii nepotrivite femeilor sau despre femei. Şi dacă începe să consilieze femei de unul singur, acest lucru poate deschide calea spre avansuri sexuale nepotrivite şi abuz faţă de o persoană aflată în grija lui. Conţinutul predicilor sale sau stilul de predicare se schimbă dintr-o dată, şi nu mai sunt pline de Duhul Sfânt aşa cum erau odată. Toţi aceşti indicatori externi sunt semne ale unei lupte interioare, una care poate fi rezultatul unei neglijenţe în viaţa de rugăciune şi cea devoţională.

Satana caută mereu să distrugă pe mesagerii şi copiii lui Dumnezeu. Din acest motiv, avem nevoie în mod constant să ne purtăm unii pe alţii în rugăciune pentru a putea primi călăuzirea şi protecţia lui Dumnezeu.

PE CINE SĂ CREDEM?

Pentru a fi demn de încredere, pastorul are nevoie ca Isus Hristos să locuiască în inima sa. O astfel de relaţie se va evidenţia în comportamentul exterior al pastorului. El va avea o dorinţă consacrată de a sluji altora şi nu lui însuşi. Ca un adevărat serv al lui Dumnezeu, el va fi sincer, credincios şi loial chemării lui.

CUM PUTEM AFLA VINDECARE?

Numai Dumnezeu poate aduce cu adevărat vindecare după o astfel de durere şi devastare. Trebuie să ne rugăm unii pentru alţii, pentru pastor, pentru victimă şi familiile lor. Roagă-L pe Dumnezeu să-i ierte, să-i vindece şi să refacă familiile lor. Discută-ţi deschis sentimentele, rănile şi durerea sufletească. Caută şi oferă susţinere celor din jurul tău aducând încurajare celor care au fost răniţi la rândul lor şi au nevoie de acest lucru. (Până la urmă plinătatea spirituală vine din contemplarea lui Dumnezeu şi nu a omului.

CARE AR TREBUI SĂ FIE ATITUDINEA BISERICII VIS A VIS DE ACEST LUCRU?

Biserica ar trebui să caute mai întâi călăuzirea lui Dumenzeu prin rugăciune şi îndrumarea Duhului Sfânt. Numai după aceea poate să informeze comunitatea cu multă grijă şi tact cu privire la faptul că a avut loc o cădere morală şi că pastorul nu a păstrat standardul înalt pe care-l cerea poziţia sa de conducător şi pe care Biblia şi biserica le cer. În această criză biserica nu poate nega sau arunca vina asupra victimei abuzului sexual pastoral.

Este necesar să se explice comunităţii că aceasta nu a fost o simplă „aventură” ci mai degrabă o situaţi unde, din cauza unei diferenţe de putere, pastorul s-a folosit în mod abuziv de autoritatea sa. Pentru că a trădat încrederea sacră pe care o implica funcţia sa, trebuie să-şi părăsească poziţia.

Biserica ar trebui să se ofere să ajute pastorul, familia sa şi victimele să primească consiliere adecvată şi să le creeze condiţii pentru vindecare spirituală şi emoţională. Dar, în timp ce biserica trebuie să continue să întindă o mână salvatoare de susţinere şi iertare faţă de pastorul agresor, trebuie înţeles în mod clar faptul că pentru ca acesta să rămână în părtăşie cu biserica locală el trebuie să facă paşi hotărâţi şi adecvaţi care să dovedească adevărata lui pocăinţă.

Probabil că încă te mai întrebi dacă cineva care a dovedit un declin moral ar trebui totuşi tras la răspundere în felul acesta. Întrebarea trebuie pusă în felul următor: Cum va privi lumea caracterul măreţ al lui Dumnezeu şi puterea sa de a salva oamenii din păcat prin biserică? Şi ce mesaj este transmis oamenilor dacă o biserică eşuează să ia măsuri împotriva unui lider spiritual care s-a pângărit? Descoperind şi îndepărtând conducerea coruptă poate provoca la început ruşine bisericii, dar în final va proteja mărturia bisericii aducătoare de lumină şi speranţă într-o lume plină de răutate.

Abuzul sexual din partea liderilor religioşi reprezintă o criză spirituală şi emoţională nu numai pentru victimă ci şi pentru întreaga comunitate. Biserica nu se poate eschiva de responsabilitatea de a-i confrunta pe aceşti oameni cu faptele lor destituindu-i din funcţie. Numai după aceea biserica îşi poate îndeplini responsabilitatea de a sluji cu o dragoste asemenea lui Hristos pentru vindecarea victimelor abuzului sexual venit din partea liderilor religioşi, salvându-i din această cursă. Numai atunci biserica poate fi o mărturie demnă de încredere pentru comunitate şi poate să devină un loc sigur pentru oamenii vulnerabili care să găsească acolo adăpost faţă de o lume plină de răutate şi păcat.